marți, 1 mai 2012

Complexul Geologic Racos

  • Comuna Racos este situata pe malul drept al raului Olt, judetul Brasov, Muntii Persanii de Nord.
  • Cale de acces: din DN13 (Brasov – Hoghiz – Rupea - Sighisoara), dupa Hoghiz, urmam DJ 131C catre Racos ~ 10km. Distanta Brasov – Racos cca 70km.
  • O excursie in aceasta zona protejata merita din plin.
  • Nu voi incerca sa descriu trasee turistice pentru ca obiectivele sunt apropiate intre ele (exista si drumuri care leaga obiectivele intre ele – drumuri accesibile auto).
  • Informatiile de mai jos sunt preluate in totalitate de pe pancardele de la obiective.
Geologia Persanilor Centrali si Nordici si Vulcanismul Bazaltic Cuaternar
          Muntii Carpati fac parte din lantul muntos Alpi – Carpati – Caucaz – Himalaia dezvoltat la marginea sudica a placii eurasiatice. In cadrul Carpatilor, Muntii Persani fac parte din Grupa Orientala, Zona de Curbura. Geologic ei apartin Zonei Cristalino–Mezozoice care contine “samburele” lantului muntos alcatuit din cele mai vechi formatiuni geologice transformate si puse in loc de orogeneza Alpina.
         In Persani, pe teritoriul Geoparcului Carpatic Persani pot fi studiate roci si formatiuni geologice care cuprind un interval de timp de peste 550 milioane de ani, cele mai vechi fiind gnaisele din Valea Comanei apartinand faciesului amfibolitelor legate genetic de orogeneza Cadomiana. Tot aici se gasesc si cele mai noi roci carpatice reprezentate de curgerile bazaltice cuaternare (Pleistocen inferior & Mediu, 2 -0.65 milioane de ani).
          In Persani rocile magmatice, sedimentare si metamorfice alcatuiesc o structura geologica complexa, importanta pentru istoria naturala a formarii Muntilor Carpati si reprezinta in acelasi timp un adevarat material didactic pentru studiul geologiei Romaniei si a Europei Centrale si Estice.
DSCN9264 DSCN92611
DSCN92211
Complexul Geologic Racos
         Bazaltele din Persanii Centrali si Nordici, cele mai noi formatiuni ale domeniului carpatic, sunt cuaternare si acopara un areal triunghiular Racos – Rupea – Comana (130kmp). Ele au format candva o placa unitara care a fost dezmembrata de eroziune. Din corelarea aflorimentelor s-a putut deduce ca au existat 3 faze efuzive cand lavele au format paturi bazaltice de 2 – 20 m grosime separate de faze explosive cand s-au depus cenusi, bombe si scorii.
          Acest areal triunghiular cuprinde patru geosituri bazaltice protejate printe care si Complexul Geologic Racos (G1), acesta fiind inclus in situl Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor.
          Complexul a fost declarat in anul 2005 ca arie geologica de importanta nationala, are suprafata de 95.2 ha si cuprinde urmatoarele trei cariere de exploatare a bazaltelor si scoriilor bazaltice:

  • Cariera de Bazalt MTTc care include Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racos, aflata in partea de sud-est a complexului;
  • Cariera de Bazalt Brazi, aflata in partea de est – nord-est a complexului;
  • Cariera de Scorie Bazaltica Dealul Heghes, aflata in partea de vest – nord-vest a complexului. Obiectul conservarii in Complexul Geologic Racos este aparatul vulcanic.

  •           Fronturile de lucru ale exploatarilor miniere reprezinta uriase sectiuni geologice educative (inaltime > 50m, lungime > 200m) care permit observarea alcatuirii geologice a aparatului vulcanic. La Racos au existat 2 faze ale activitatii vulcanice:

  • una efuziva a curgerilor de lava bazaltica. 
  • alta extrusiva – exploziva de formare a conului vulcanic.

  •            Prima faza a avut trei episoade ale curgerilor de lava. Se pare ca au existat mai multi centri de efuziune (liniara) dispusi pe aliniamente orientate NNE – SSV.

  • Primul episod, cel mai important, este cel al coloanelor prismatice mari hexagonale si pentagonale cu inaltimi de 10 – 15 m si diameter submetrice.
  • Al doilea episod este cel al curgerilor de lave bazaltice orizontale dispuse in bancuri de 3 – 7 cm grosime iar roca prezinta aceleasi caracteristici petrografice ca primul nivel. Nivelul are o grosime totala de 1 – 2 m care uneori local este substituit cu aglomerate bazaltice, cinerite si lapili vulcanici.
  • Ultimul episod, al treilea, a pus in loc un nivel de curgeri de 3 – 5m constituit din separatiuni columnare cu diametre mari de 1 – 1.5m. Roca este vacuolara, poroasa, iar in partea superioara devine scoriacee.Intre nivelurile de bazalte apar intercalatii de lapili sau scorii vulcanice.

  •           In faza a doua extruziva s-a format conul vulcanic cu inaltimea de 80 – 100 m, structura caracteristica vulcanismului din Persani.
    Cariera de Scorie Bazaltica
    Vulcanul de la Racos

  • Cariera de Scorie Bazaltica sau “Vulcanul” se afla cca 600m nord de Racos si la 400m est de Paraului Sarat.
  • In cariera zona cea mai inalta este Dealul Heghes care reprezinta singurul centru de eruptie al fazei a doua extruziva. Aparatul vulcanic se prezinta morphologic ca un con vulcanic asimetric cu versantul nordic si vestic abrupt inclinat la 32 – 38 grade iar cel estic mai domol cu inclinari de 12 – 15 grade. Conul vulcanic este format din material extruziv de diferite diametre depuse concentric fata de centrul de eruptie. In zona centrala se afla structura de neck si o zona formata din bombe vulcanice, lave cordate si scorii vulcanice cimentate silicifiate astfel ca aceasta zona nu a fost exploatata devenind un urias martor de exploatare.
  • Zona corespunde profilului geologic educativ III al geopatrimoniului conservat si protejat din cadrul Complexului Geologic. Spre exterior concentric apare un sector in care predomina scoriile vulcanice si subordonat niveluri de bombe si bazalte vacuolare. Spre exterior materialul extruziv este din ce in ce mai fin format din lapili vulcanici, tuf vulcanic si scorie vulcanica cu nodule argiloase antrenate in timpul eruptiei.
  • Aceasta zona a fost cea mai intens exploatata, iar martorul de exploatare ramas este unul circular in jurul “miezului vulcanului – Dealul Heghes” si reprezinta profilul geologic IV de conservare si protectie a geopatrimoniului in cadrul Complexului Geologic.

  • DSCN9786 DSCN9788 DSCN9789
    DSCN9142 DSCN9143 DSCN9144
    DSCN9148 DSCN8899 DSCN8895
    DSCN8911 DSCN8920
    DSCN8923 DSCN8925 DSCN8932
    DSCN8936 DSCN8938 DSCN8940
    DSCN8946 DSCN8948 DSCN8953
    DSCN8956 DSCN8960 DSCN8965
    DSCN8976 DSCN8970 DSCN8988
    DSCN8990 DSCN8991 DSCN8992
    DSCN8993 DSCN9016 DSCN9010
    DSCN9023 DSCN9026 DSCN9027
    DSCN9029 DSCN9032 DSCN9034
    DSCN9036 DSCN9037 DSCN9035
    DSCN9041 DSCN9043 DSCN9044
    DSCN9045 DSCN9047 DSCN9050
    DSCN9051 DSCN9054 DSCN9058
    DSCN9066 DSCN9071 DSCN9068
    DSCN9072 DSCN9074 DSCN9075
    DSCN9078 DSCN9079 DSCN9080
    DSCN9083 DSCN9090 DSCN9091
    DSCN9099 DSCN9105 DSCN9791
    DSCN9106 DSCN9119 DSCN9123
    DSCN9126 DSCN9128 DSCN9138
    Cariera Brazi
    DSCN9164

  • La aproximativ 300m spre nord de coloanele de bazalt se afla Cariera Brazi in care patrundem printr-o “poarta ingusta” si in fata ochilor se deschide o excavatie uriasa de forma aproximativ ovala de 400 m lungime si 200 m latime. Coboram de la intrare cca 30 m in serpentine scurte pana la malul lacului albastru (verde d.p.m.d.v) pe care ploile si zapezile topite il construiesc in caldarea de bazalt.
  • In fata noastra se deschide o larga sectiune geologica (50 – 60 m inaltime) prin zona vulcanica a Racosului (profilul geologic educativ II al geopatrimoniului conservat si protejat din cadrul Complexului Geologic). In prima jumatate, de jos, a peretelui, apare bazaltul masiv sub diferite forme: columnar, capete de coloane (coloane orizontale sectionate de frontul vertical al exploatarii), forme cordate ale lavelor in fata coloanelor si curgeri orizontale ale bazaltelor. Deasupra pe o inaltime maxima de cca 25 – 30 m se afla complexul tufitic superior tectonizat.

  • DSCN9154
    DSCN9157 DSCN9159 DSCN9166
    DSCN9170 DSCN9178 DSCN9180
    DSCN9185 DSCN9187 DSCN9189
    DSCN9190 DSCN9191 DSCN9193
    DSCN9199 DSCN9200 DSCN9211
    DSCN9215 DSCN9810 DSCN9811
    DSCN9223 DSCN9820 DSCN9824
    DSCN9224 DSCN9225 DSCN9226
    DSCN9228 DSCN9236 DSCN9237
    DSCN9238 DSCN9239 DSCN9240
    Cariera MTTc & Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racos
    Coloanele de Bazalt

  • Se afla la 400 m est de Racos. Intram in cariera si dupa cca 150 m ajungem la un sir de aflorimente ale bazaltului reprezentand 3 fronturi de exploatare. Cel mai rasaritean dar si cel mai mare contine Coloanele de Bazalt de la Racos.
  • Pe o suprafata vertical de aproape 200 mp (cu o lungime de 20m si o inaltime de 10 - 12m) apar coloanele de bazalt, cu forme prismatice, hexagonale sau pentagonale cu laturile de 40 – 60 cm si inaltimi medii de 10 – 12m.
  • In “patul” Coloanelor apar separatiuni sferoidale ale bazaltului si o succesiune de tufuri, tufuri vulcanice si lapili vulcanici sedimentati stratificat in mediul acvatic.
  • Aflorimentele geologice cuprind numai bazalte apartinand episoadelor unu si doi ale fazei efuzive. Nu se intalnesc scorii vulcanice. Acestea alcatuiesc zona de protectie integrala a a carierei si cuprind profilul geologic educativ I al geopatrimoniului conservat si protejat.

  • DSCN9243 DSCN9245 DSCN9247
    DSCN9248 DSCN9250 DSCN9255
    DSCN9253 DSCN9257
    DSCN9258 DSCN9259 DSCN9260
    DSCN9847 DSCN9858 DSCN9846
    DSCN9270 DSCN9271 DSCN9272
    DSCN9273 DSCN9274 DSCN9275
    DSCN9278 DSCN9279 DSCN9280
    Dictionar Geologic

  • Orogeneza = procesul de inaltare a unei arii cutate si transformarea acesteia in catena mutoasa. Este legata de notiunea geosinclinal.
  • Roca metamorfica = roca formata prin metamorfism, un proces de transformare in stare solida, termo-chimica, a unor roci si minerale mai vechi.
  • Roca vulcanica = roca nascuta prin vulcanism care inseamna ansamblul proceselor prin care magma si gazele asociate strabat scoarta terestra ajungand la suprafata. Sunt impartite in doua clase: magmatice intrusive (se formeaza in interiorul scoartei terestre, de exemplu granitul) si magmatice efuzive (ajung la suprafata scoartei prin procesul de transformare a magmei in lava vulcanica, de exemplu bazaltul).
  • Roca sedimentara = roca formata prin sedimentare, un proces natural, exogen care duce la acumularea de sedimente
  • Vulcan = forma de relief definit ca locul de aparitie a magmei (lavei) la suprafata scoartei terestre. In structura unui vulcan se disting urmatoarele parti: rezervorul, cosul, craterul si conul.
  • Bazalt = roca magmatica efuziva alcatuita preponderent din asociatii de minerale bazice.
  • Lave cordate (sau pahoehoe) = un termen de origine hawaiiana prin care se definesc curgerile de lava fluida cu suprafata neteda, lucioasa, si care, prin racire formeaza o crusta subtire de natura sticloasa (“foite” curbe de bazalt).
  • Scorie bazaltica = produs vulcanic cu structura veziculara format la suprafata curgerilor de bazalte care se degazeifica in contact cu atmosfera.
  • Neck vulcanic = umplutura canalului de alimentare (cosului vulcanic) a unui aparat vulcanic, care uneori, poate ramane in relief sub forma unui ‘’stalp eruptiv’’.
  • Bomba vulcanica = produs al unui vulcan exploziv rezultat prin consolidarea in aer a fragmentelor de lava ejectate, cu diametrul mai mare de 100mm.
  • Lapili = fragmente mici de lava consolidata cu diametrul cuprins intre 4 si 32mm.
  • Tuf vulcanic = roca piroclastica fina formata din elemente de natura vulcanica cu dimensiuni mai mici de 2 mm.
  • Marna = roca de tranzitie intre argila si calcar.
  • Argila = roca pelitica (sedimentare a particulelor cu dimensiuni de sub 0,0039mm) formata prponderent din minerale argiloase.
  • Gnais = roca metamorfica alcatuita preponderent din cuart (SiO2) si feldspati (tectosilicati, cele mai raspandite minerale din scoarta terestra, peste 60%).
  • Silicifiere = proces secundar prin care, intr-o roca, au loc depuneri sau inlocuiri ale mineralelor prin silice SiO2.
  • Hidrotermal = despre o solutie minerala fierbinte de origine juvenila, sau depuneri ale acestei solutii. Are legatura cu procesele magmatice (vulcanice).
  • Cuaternar = perioada a istoriei Pamantului reprezentand ultima perioada a Cenozoicului, cu varsta absoluta in intervalul de 2.5 milioane ani in urma – prezent.
  • Pleistocen = prima epoca a Cuaternarului interval 2 milioane ani – 10.000 ani in urma.
  • Holocen = cea mai recenta epoca a Cuaternarului , interval 10.000 ani in urma – prezent.
  • Badenian = un etaj al Miocenului (mijlocul erei Cenozoice) cu varsta absoluta in intervalul 16 – 14 milioane de ani in urma.
  • Mezozoic = era a istoriei Pamantului in intervalul 245 – 65 milioane de ani in urma. Cuprinde perioadele Tirasic, Jurasic si Cretacic.
  • Cadomian = sinonim cu assyntic, ciclul tectogenetic de la sfarsitul Precambrianului (in urma cu cca 570 milioane de ani in urma).

  • Tipia Racosului
    • Varful Tipia Racosului ~ altitudine 820m.
    • Din varf se poate admira toata zona (carierele, defileul Oltului, Tipia Ormenisului …).
    • Nu am remarcat sa existe traseu turistic marcat catre acest varf (2012).
    • Putem incerca totusi un traseu nemarcat care sa acopere obiectivele descrise in acest articol: putem parca masina in zona Castelului Bethlen (situata destul de aproape de gara), vizitam castelul, urcam dealul si vizitam vulcanul, lacul si coloanele de bazalt, apoi ne indreptam catre Tipia Racosului; iar la intoarcere urmam drumul forestier ce trece pe langa cariera de calcar si ne intoarce in Racos.
    • Durata ‘vulcan’ – Vf. Tipia Racosului: cca 1h - 1h30min (depinde de capacitatea noastra de orientare).
    • Durata Vf. Tipia Racosului – drum forestier - Castel Bethlen: cca 1h - 1h30min. Aceasta varianta este cea mai sigura si pentru urcare, mai ales ca putem scurta mult din drum cu masina.
    • Accesul final catre varf este destul de solicitant si in functie de zona aleasa poate necesita folosirea mainilor pentru a putea inainta (prin partea impadurita accesul este ceva mai usor mai ales cand vegetatia din zona stancoasa este mare)
    DSCN9286 DSCN9288 DSCN9289
    DSCN9291 DSCN9292 DSCN9294
    DSCN9296 DSCN9297 DSCN9298
    DSCN9299 DSCN9301 DSCN9303
    DSCN9306 DSCN9307 DSCN9309
    DSCN9316 DSCN9317 DSCN9318
    DSCN9319 DSCN9321 DSCN9322
    DSCN9324 DSCN9325 DSCN9328
    DSCN9331 DSCN9333 DSCN9334
    Vf. Tipia Racosului
    DSCN9349 DSCN9338 DSCN9348
    DSCN9344 DSCN9342 DSCN9355
    DSCN9356 DSCN9359 DSCN9367
    DSCN9372 DSCN9373
    DSCN9370 DSCN9376 DSCN9377
    DSCN9381 DSCN9382 DSCN9390
    DSCN9391 DSCN9393 DSCN9395
    DSCN9399 DSCN9402 DSCN9405
    DSCN9409 DSCN9411 DSCN9416
    DSCN9423 DSCN9427 DSCN8836
    DSCN8828 DSCN8830 DSCN9432
    DSCN9433 DSCN9434 DSCN9436
    Pod Racos
    Castelul Sukosd Bethlen (Cetatea Racos)
    DSCN9859 DSCN9893 DSCN9860
    DSCN9869 DSCN9871
    DSCN9872 DSCN9861 DSCN9888
    DSCN5896
    DSCN5895
    DSCN9889 DSCN9892DSCN5897
    DSCN9873 DSCN9882 DSCN9875
    DSCN9878 DSCN9881 DSCN9880

    3 comentarii:

    1. Locuri extrem de interesante. Imi pare rau ca nu am participat.
      Ecaterina Sovejanu

      RăspundețiȘtergere
    2. extraordinar de proaste toate marcajele de orientare.

      RăspundețiȘtergere